Muzeul Naţional Secuiesc este deschis vizitatorilor din 1875. Ca instituţie ştiinţifică, şi-a propus cercetarea şi prezentarea comunităţii şi a memoriei culturale regionale din Ţara Secuiască. Data care figurează în ştampila muzeului, 1879, reprezintă anul în care instituţia a devenit bun public al comunităţii secuieşti. În 1969 devine Muzeu Judeţean Covasna şi în următorii ani sunt deschise filialele din Târgu Secuiesc, Băţanii Mici, Cernat. Numele Muzeul Naţional Secuiesc este reluat în 1991. Muzeul Naţional Secuiesc este deschis vizitatorilor din 1875. Ca instituţie ştiinţifică, şi-a propus cercetarea şi prezentarea comunităţii şi a memoriei culturale regionale din Ţara Secuiască. Data care figurează în ştampila muzeului, 1879, reprezintă anul în care instituţia a devenit bun public al comunităţii secuieşti.
În 1969 devine Muzeu Judeţean Covasna şi în următorii ani sunt deschise filialele din Târgu Secuiesc, Băţanii Mici, Cernat. Numele Muzeul Naţional Secuiesc este reluat în 1991. Secţiile interne ale sediului principal sunt organizate în jurul unor colecţii de mare valoare.
Biblioteca păstrează colecţii vechi provenite în special din donaţii ale comunităţii locale, oferind o viziune de perspectivă asupra 350 de ani de bibliofilie şi lectură ai societăţii secuieşti. Codicele Apor, de 500 de ani vechime, constituie comoara cea mai mare a Bibliotecii, dar colecţiile speciale cuprind între altele şi diplome de înnobilare, carte şi revistă veche, manuscrise, hărţi, necrologuri, diplome, afişe, invitaţii.
Secţia de ştiinţele naturii dispune de colecţii de mineralogie, botanică şi zoologie, rezultate atât din donaţii, cât şi de pe urma cercetărilor proprii. Colecţia paleontologică de mamifere cvaternare este considerată a fi de importanţă central-europeană, colecţia micologică a lui Dénes Pázmány este cea mai mare de acest gen în România, iar colecţia de fluturi a lui László Diószeghy este cunoscută de specialiştii din lumea întreagă.
Colecţia de arheologie provine în mare parte din zona noastră propriu-zisă, dar s-a îmbogăţit şi cu piese preţioase descoperite în regiuni mai îndepărtate ale Bazinul Carpatic. Cuprinde circa 35.000 ani de mărturii arheologice, începând de la primele unelte folosite de omul preistoric în sud-estul Transilvaniei, până la mărturii din evul mediu târziu. Situl arheologic de renume mondial, al aşezării de acum şapte milenii, de la Ariuşd, a fost explorat de asemenea în primul rând de muzeul nostru.
Colecţia de istorie cuprinde mărturii remarcabile privind istoria locală, dar şi istoria Ţării Secuieşti sau a Transilvaniei, începând din sec. al XVII-lea (ceasul principelui István Bocskai sau mobilierul lui Tamás Basa, căpitan suprem de Treiscaune) şi până la revoluţia burgheză de la 1848-1849. Dispune de un lapidariu, de colecţii de arme, de mobile, de ceasuri, de pipe, de sigilii, respectiv de colecţii de artă a cositorului, de porţelanuri, de sticle.
Colecţiile etnografice de mobilă, de ceramică, de textile şi de port popular, din sec. XVII-XIX, prezintă o suprapunere parţială cu tematica colecţiilor de istorie (mobilierul breslelor şi cel nobiliar, vestimentaţia şi cusătura nobiliară, vesela de lux burgheză) şi se completează cu mărturiile din sec. XVIII-XX ale vieţii şi obiceiurilor populare. Expoziţia în aer liber cuprinde pe de altă parte Casa din Ciuc, din 1767, cu mobilier complet, alături de porţi secuieşti din sec. XVIII-XIX şi stâlpi funerari etc.
Pe lângă secţiile interne Muzeului Naţional Secuiesc mai aparţin şi câteva unităţi externe cu sediul în Sf. Gheorghe (Galeria de Artă, Spaţiul Magma) şi în judeţ (Târgu Secuiesc, Cernat, Zăbala şi Baraolt): Galeria de Artă „Gyárfás Jenő”, Sfântu Gheorghe (din 197; Spaţiul Expoziţional de Artă Contemporană MAGMA, Sfântu Gheorghe (2010); Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc (din 197; Muzeul „Haszmann Pál”, Cernat (1973); Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala (23); Muzeul Depresiunii Baraolt, Baraolt 05).
Deține bunuri culturale clasate în T